Paradontoza, o afecțiune inflamatorie cronică a țesuturilor de susținere a dinților, este adesea percepută ca o problemă strict orală. Însă, cercetările din ultimii ani au evidențiat o legătură strânsă și periculoasă între paradontoză și diverse boli sistemice, demonstrând că sănătatea orală este un indicator important al sănătății generale. Află din acest material mai multe detalii despre subiect!
Paradontoza nu este doar o inflamație localizată la nivelul gingiilor, ci o sursă cronică de inflamație sistemică. Bacteriile parodontale eliberează în fluxul sanguin mediatori inflamatori, cum ar fi citokinele (TNF-α, IL-1β, IL-6) și proteinele C-reactive.
Acești mediatori inflamatori pot afecta alte organe și sisteme, contribuind la dezvoltarea sau agravarea unor boli sistemice.
Inflamația cronică poate afecta endoteliul vascular, crescând riscul de ateroscleroză și de evenimente cardiovasculare.
De asemenea, pungile parodontale, spații adânci între dinți și gingii, sunt populate de bacterii patogene. În timpul masticației, periajului dentar sau chiar și în timpul activităților zilnice, aceste bacterii pot pătrunde în fluxul sanguin, ducând la bacteriemie.
Bacteriemia tranzitorie este frecventă, dar la persoanele cu paradontoză, expunerea la bacterii este mai frecventă și mai intensă. Bacteriile pot ajunge la distanță, provocând infecții la nivelul altor organe, cum ar fi endocardita bacteriană (infecție a valvelor cardiace).
Factori de risc comuni
Anumiți factori de risc pot contribui atât la dezvoltarea paradontozei, cât și la apariția altor boli sistemice, creând o legătură indirectă între acestea.
- Fumatul: Fumatul afectează circulația sanguină la nivelul gingiilor, crescând riscul de paradontoză și de boli cardiovasculare, respiratorii și oncologice.
- Diabetul zaharat: Diabetul afectează sistemul imunitar și circulația sanguină, crescând susceptibilitatea la infecții, inclusiv paradontoză. De asemenea, paradontoza poate agrava controlul glicemic.
- Stresul: Stresul cronic poate afecta sistemul imunitar și poate contribui la inflamație, crescând riscul de paradontoză și de alte boli, cum ar fi bolile cardiovasculare și tulburările psihice.
În unele situații, există anumite predispozitii genetice pot afecta ambele tipuri de boli.
Boli sistemice asociate cu paradontoza
Boli cardiovasculare
Paradontoza, prin inflamația cronică și bacteriemia, contribuie la ateroscleroză, formarea plăcilor de aterom în artere.
Bacteriile parodontale pot adera la plăcile de aterom, crescând riscul de rupere a acestora și de formare a trombilor, care pot duce la infarct miocardic sau accident vascular cerebral.
Inflamația cronică afectează endoteliul vascular, crescând riscul de disfuncție endotelială și de boli cardiovasculare.
Diabet zaharat
Există o relație bidirecțională: paradontoza agravează controlul glicemic, iar diabetul crește riscul de paradontoză și de complicații. Inflamația cronică din paradontoză crește rezistența la insulină, afectând controlul glicemic.
Diabetul afectează sistemul imunitar și circulația sanguină, crescând riscul de infecții, inclusiv paradontoză.
Boli respiratorii
Bacteriile din cavitatea orală pot fi aspirate în plămâni, provocând pneumonie și alte infecții respiratorii, în special la persoanele cu sistem imunitar slăbit. Pacienții cu boli respiratorii cronice, cum ar fi BPOC, sunt mai susceptibili la infecții respiratorii cauzate de bacteriile parodontale.
Complicații în sarcină
Paradontoza a fost asociată cu un risc crescut de naștere prematură și de greutate mică la naștere. Inflamația cronică și bacteriile parodontale pot afecta placenta și pot declanșa contracții premature.
Artrită reumatoidă
Există dovezi care sugerează o legătură între paradontoză și artrita reumatoidă, ambele fiind afecțiuni inflamatorii cronice.
Boala Alzheimer
Studii recente au evidențiat o posibilă legătură între paradontoză și boala Alzheimer, sugerând că inflamația cronică poate contribui la dezvoltarea demenței.
Luând în considerare această legătura periculoasă dintre paradontoză și bolile sistemice, este esențială prevenția și tratamentul timpuriu al afecțiunii parodontale. O igienă orală riguroasă, controale stomatologice regulate și tratamentul adecvat al paradontozei pot contribui la reducerea riscului de complicații sistemice și la menținerea unei stări de sănătate optime.
Este recomandat să mergi la medicul stomatolog de două ori pe an pentru controale de rutină. Aceste vizite permit medicului să evalueze starea de sănătate a dinților și a gingiilor, să depisteze eventualele probleme în stadii incipiente și să efectueze igienizarea profesională.
Simptome îngrijorătoare
Dacă observi oricare dintre următoarele simptome, este important să mergi la medicul stomatolog cât mai curând posibil:
Sângerări gingivale în timpul periajului sau al folosirii aței dentare- Gingii roșii, umflate sau sensibile
- Retracția gingiilor (gingii care se depărtează de dinți)
- Mobilitatea dinților
- Durere la masticație
- Respirație urât mirositoare persistentă
- Sensibilitate dentară la alimente sau băuturi calde, reci sau dulci
- Apariția de abcese sau umflături la nivelul gingiilor
